Un fleac, i-am ciuruit

Un fleac, i-am ciuruit
V-am mai zis eu odată că cele mai interesante discuții le auzi fără să vrei fie în autobuz, fie la țigară la locul de muncă. Așa se face că ieri dimineață, la prima pauză luată, zgribulită și cu o ceașcă mare de cafea cu lapte în mână, am ieșit afară să-mi fumez țigara. Nu era foarte multă lume și asta era un motiv în plus de a rămâne, deși frigul de afară nu era deloc printre cei mai decisivi factori. Așadar, mi-am aprins țigara și nu la mult timp au venit lângă mine două tipe cu un tip care discutau cu patos despre un potențial team building, știți voi, cum se practică prin corporații

Tipu, își aprinde și el o țigară, încearcă de vreo două trei ori, de fapt, dacă-mi amintesc bine, abia din a treia oară i-a ieșit. Mare filozofie și cu brichetele astea… Și începe discuția:

 -Mergeți cu mine cu mașina în team building, da? 

Gagicile entuziasmate, răspund aproape la unison că da, normal. 

-Da, dar să vedem pe unde o luăm să nu dăm de poliție.
Tăcere și ochi mari. Tipele nedumerite își iau inima în dinți și întreabă care-i baiu` dacă e poliție.
-Păi nu am permis. 

Șoc și mai mare. Țigările începuseră să se fumeze singure. Și ale lor și a mea, căci inevitabil luam parte la discuție și așteptam deznodământul. 

Întrebarea următoare ați ghicit-o probabil. Cum adică nu are permis?
-Am avut, dar mi l-au luat că am dat peste o femeie pe trecerea de pietoni, dar nu eram beat sau ceva, a fost vina ei de fapt, că s-a ferit de o mașină și eu n-am frânat la timp că aveam ceva viteză.
Din ochi mari în ochi și mai mari. Figurile celor două erau priceless. Trebuia să le fi văzut. Nu știau dacă să mai întrebe ceva sau s-o lase așa cum a picat. Au ales să tacă, să nu mai întrebe nimic, cred că aflaseră destul și era clar că nu vor pune piciorul în veci în mașina tipului. Se pare că amintirile s-au răscolit, așa că, inevitabil povestirea a continuat să curgă spre stupefacția celor două și totodată a mea: 

-Oricum era bătrână… haha, hai mă că glumesc. Oricum, am luat-o repede de pe șosea și am îndesat-o în spate, să vedeți ce față a făcut prietenu` meu care era cu mine în mașină.
Pauză…. si puncte de suspensie. Eu am ales să plec, mi se terminase între timp și țigara și pauza. Deci ce s-a întâmplat și ce replici au fost după nu am mai aflat. Cert e că am rămas în stare de șoc cu ce dezinvoltură povestea despre cum a lovit el o femeie, cum a mișcat-o fără să aștepte ambulanța, cum încă se urcă la volan cu permisul suspendat…și cum totul i se părea așa foarte cool și mișto, numai bun de împărtășit colegilor, ca si cum ar fi fost cine stie ce mare isprava.